Primește-mă iubire și mă sărută drag
cînd vin de-așa departe și-așa demult – acasă
și ca o mamă dulce întîmpină-mă-n prag
strîngîndu-mă la sînu-ți – c-o lacrimă duioasă.
Primește-mă iertare să plîng în poala ta
ca după pocăința cea mai adînc curată
și leagă-mă cu lacrimi spre-a nu mă mai putea
să mă dezlege nimeni de tine niciodată.
Primește-mă blîndețe să-mi alipesc pe veci
de sînul tău ființa atît de obosită
și pacea ta cea dulce deasupra să-ți apleci
făcîndu-mi pe vecie căderea ispășită.
Primește-mă tăcere pe muntele tău sfînt
pe care rugăciunea e slobodă să plîngă
și unde fericirea e singurul cuvînt
iar mîinile întinse pot cerul tot să-l strîngă.
De-acolo te deschide apoi să mă primești
o Patria mea scumpă în dulcea-ți limpezime
și-apoi mi-nchide-n urmă grădinile cerești
din ele pe vecie să nu mă scoată nime!
de Traian Dorz
-imagini preluate de pe net- „Poezii”…with Roxana Barsan-
Acest om a lui Dumnezeu, T. Dorz, a fost si va ramâne, un reper de modestie, smerenie, umilinta, a ceea ce înseamna trairea prin credinta, prin gândirea exprimata în cuvinte, hrana gustoasa si curata, pentru inima si minte. Un urmas a lui Hristos, ce s-a luptat cu folos, sa ne lase mostenire, versuri calde pentru Suflet, încarcate de Lumina si IUBIRE !
O zi binecuvântata cu har si pace sfânta, draga Roxana !
LikeLiked by 1 person
Asa este Iosif!! El este exemplul si demonstratia cea mai eclatanta al faptului ca Dragostea se exprima in fapte si jertfire de sine. Precum Domnul nostru Iisus Hristos. Traian Dorz, a pasit pe urmele Lui insangerate, cu inima de fier si Dragoste autentica.
LikeLike