Voi parinti ce-aveti putere
Sa ajungeti pan la stele,
Stiti voi oare ce durere
Se ascunde-ntr-o tacere?
Stiti voi oare cat il doare
Inimioara cand tresare,
Mana cand nu il apuca
L-aventura sa-l conduca?
Stiti voi oare unde-si pleaca
Capusorul ziua-ntreaga?
De nu vreti sa il priviti
Caci de holde va-ngrijiti…
Stiti voi oare, de ce oare
Pe fata nu-i rasare-un soare?
Atunci oare, de ce oare,
Va-ndepartati cu nepasare?
Voi parinti, ce ani intregi
Petreceti pe cai pribegi,
N-ati uitat in casa-odata
O comoara-nlacrimata?
Si va intrebati: “ de ce?”
“Tata”, nu va mai zice…
Obrazul nu vi-l mai saruta,
Caci durerea nu e muta…
Zambetul nu-i ca odata
C-ati plecat in zori n-o data…
Si-ndepartati de-acea iubire
Ce e-n om profund in fire,
Pot deveni spice seci,
Asa straini, atat de reci…
De nu mai stiti daca sunt vii,
Stafii pasind printre sicrii…
Sperante, vise ingropate,
Prietenii indepartate,
Spinul tineretii goale,
Fara zori, fara izvoare,
Nopti si zile printre file,
Spulberate in nestire…
Ajungand pe tarmuri reci,
Suflete jumate-ntregi..
Stiti voi oare ce durere
Pe-o fata fara mangaiere,
Pan-al vostru drag copil
Se ineaca in suspin?
Nevazand o vasla care
Sa-l atraga spre limane…
O, nu stiti, doar daca-ti fi
Si voi acei sarmani copii,
Ce au pierdut a lor frumsete
Si curata tinerete…
R.B.
-foto preluata de pe internet- „Poezii!”…with Roxana Barsan
Trist și adevărat! Eu ce am trecut prin astea versuri… 😢
Felicitări draga mea! O săptămână frumoasă cu bucurii! ☕☘♥🌺
LikeLiked by 1 person
Multumesc din inima pentru gandurile frumoase!!
Imi pare rau sa aud ca ai trecut prin starile acestea. Din pacate inca este o realitate a zilele noastre! Si tie iti doresc numai impliniri! 🙂
LikeLike