Tu mamica, tu tatic,
Nu te uita cat e de mic,
Deci tu mamica, tu tatic,
Nu te uita cat e de mic…
Numarul de copii lasati acasa de parinti, pentru a pleca sa lucreze in strainatate, creste inrijorator in fiecare an.
Parintii, acestor copii, nu constientizeaza care sunt efectele pe termen scurt si lung a lasarii acestora pe mana rudelor sau a cunostintelor.
Prea tarziu, din pacate, atunci cand copii nu mai sunt copii, ei ajung sa realizeze ca strangerea de bani pentu construirea unei case ori cumpararea unui apartament, nu a meritat pierderea anilor cei mai frumosi alaturi de ei.
Dar timpul nu se va mai putea intoarce inapoi si toate efectele care vor urma vor trebui acceptate ca atare.
Traiesc in strainatate de multi ani si inca intalnesc parinti care fac aceste alegeri crezand ca copiii lor se simt bine acolo unde sunt lasati pentru o vreme. Ei nu inteleg ca atunci cand este vorba de iubire, toti copiii nu pot fi decat la fel.
Altii stiu sa ascunda mai bine suferinta care se poate manifesta mai tarziu sub diferite forme, altii o exprima in mod mai evident, dar toti o poarta cu ei zilnic in suflet pana cand aceasta va iesi la iveala ori va lua o alta forma.
PARINTI NU LASATI CA SI COPII VOSTRI SA TRAIASCA FARA O MAMA SI FARA UN TATA ATAT TIMP CAT DUMNEZEU VA PERMITE SA FITI LANGA EI!!
NU VA AMAGITI CA EXISTA CEVA sau CINEVA IN LUMEA ACEASTA CARE VA POATE LUA LOCUL!!
-foto preluate de pe internet- “Vocea inimii”…with Roxana Barsan
minunat
LikeLiked by 1 person
Multumesc mult Albert!
LikeLiked by 1 person